Despre noi

Inceputul invatamantului tehnic superior in tara noastra este legat de domnia domnitorului Barbu Stirbei care la 1850 elaboreaza un plan de organizare a invatamantului ingineresc.

In baza acestui plan, in ianuarie 1851 se deschide Scoala de Poduri si Sosele, careia ii este conferit titlul de Facultate, fiind complet independenta in raport cu invatamantul gimnazial. Scoala de Poduri si Sosele a fost organizata pe trei sectiuni: poduri si sosele; topografie si arhitectura, avand profesori intre altii pe Alexandru Orascu, Alexe Marin, Achille August. Este de remarcat ca in aceasta perioada in Tara Romaneasca, la solicitarea guvernului, este trimis din partea guvernului francez, inginerul Leon Luis Chretien Lalanne, cu sarcina de a sprijini organizarea Directiei Centrale a Lucrarilor Publice.

In paralel cu activitatea de la Ministerul Lucrarilor Publice, inginerul Leon Lalanne se implica activ in organizarea Scolii de Poduri si Sosele care functiona in Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti. In evolutia invatamantului superior tehnic din tara noastra, anul 1881 reprezinta un moment important sub aspectul reorganizarii pe baze moderne a vechii Scoli. In acest sens trebuie subliniat contributia directa a inginerului Gheorghe Duca, care ocupa functia de director. Sub conducerea sa scoala capata denumirea de Scoala Nationala de Poduri si Sosele.

Prin eforturile corpului profesoral din acel timp, planul de invatamant al scolii este imbogatit cu discipline de specialitate inginereasca: mecanica, drumuri, poduri, drumuri de fier, hidraulica etc. Printre profesorii care au predat la Scoala Nationala de Poduri si Sosele trebuie mentionata personalitatea inginerului Anghel Saligny, care in perioada sfarsitului de secol se remarca prin realizarea unor lucrari ingineresti de exceptie pentru acel timp: Podul de la Cernavoda, cel mai lung pod metalic din Europa continentala in acel moment 1895, Silozurile din portul Constanta, bazine pentru exportul petrolului, alte lucrari portuare.

Pentru realizarea acestor lucrari inginerul Anghel Saligny a apelat la absolventi ai Scolii Nationale de Poduri si Sosele, care au probat cu aceasta ocazie calitatea pregatirii ingineresti care se realiza in Romania. Dezvoltarea economica a tarii noastre in primele decenii ale secolului XX a necesitat dezvoltarea invatamantului superior prin adaugarea unor specializari noi in pregatirea studentilor. In acest mod in anul 1920 ia fiinta Scoala Politehnica din Bucuresti prin transformarea si completarea vechii Scoli Nationale de Poduri si Sosele. In cadrul acestei noi unitati de invatamant pregatirea inginerilor constructori se realizeaza in 4 sectiuni, din care una era cea de constructii.

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, incepe un proces indelungat de modificari ale unitatilor de invatamant superior de Constructii si Arhitectura, astfel incat in anul 1959 invatamantul superior de constructii era organizat sub denumirea de Institutul de Constructii Bucuresti. In cadrul acestuia functiona Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri cu doua sectii: CFDP si Geodezie. Dupa 1993 Institulul de Constructii Bucuresti devine Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti cu 6 facultati, una din acestea fiind Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri. In prezent Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri pregateste specialisti pentru domeniul constructiilor in transporturi, numarul mediu de studenti variaza intre 600 si 700. In cursul timpului Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri a fost condusa de cadre didactice de mare valoare care prin aportul lor au ridicat prestigiul facultatii.
Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din cadrul Universității Tehnice de Construcții București s-a angajat în formarea profesională a tinerilor care optează pentru aceasta și transformarea lor în ingineri de elită. La acest lucru contribuie deopotrivă prestigiul dobândit de-a lungul existenței sale, profesorii foarte bine pregătiți și devotați muncii lor, dar și standardele ridicate la care numai cei foarte bine pregătiți se încumetă să năzuiască.
Cadrul prietenos, cursurile atrăgătoare, sălile moderne de studiu și facilitățile puse la dispoziția studenților fac din această facultate o mândrie pentru proaspătul absolvent.
În prezent Facultatea reuneşte 800 de studenţi şi 46 de profesori. Activitatea Facultăţii Căi Ferate, Drumuri şi Poduri se desfăşoară sub autoritatea academică a Consiliului Facultăţii format din 16 membri, din care 10 cadre didactice, 4 studenţi și 2 invitați permanenți.